Ador să plângi în faţa mea.
Când îmi vei parfuma-o batistă ?
Vreau să-ţi arăt: lumea nu-i rea!
De ce privirea asta tristă?
De-ai accepta să fii cu mine...
Şi în sfârşit îmi stai aproape.
Îţi simt ş-acum buclele line.
Am fost doar noi ş-acele ape.
Cât o să stai doar cu străini?
Dragostea mea nu o să moară.
Nu te mai pot vedea. E chin.
Te ştiu de-o viaţă anterioară.
E soare-afară. Vrei să vii?
Ploaia ne-atinge pe-amândoi.
Iubindu-te învăţ a şti.
Acum suntem chiar numai noi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu