Atât de-aproape-i orizontul.
Departe ești. Departe sunt.
Privești. Privesc și mă scufund
În marea cea cu amintiri.
Oceanul unei mari iubiri.
Tot ce spun acum și simt
Trăind nu singur la părinți
Căci Dumnezeu e sus si vede
Ura încet încet se pierde
Defrișată de-un arhanghel.
Fiecare zi aduce-un cânt
Și nimic nu mai contează.
Plantele aterizează
Pe-o planetă răgușită.
De fier și foc ascuns topită.
Nu îmi pasă ce voi credeți.
Nu îmi pasă ce îmi faceți.
Nu pot să fac ca voi să credeți
Că nu există sfinte moaște.
Ci numai pace, voie bună
Iluzii, Marte și o Lună.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu