”Bună seara iubito, bună seara.
Să şti că te-am visat azi noapte.
Stăteam pierduţi sub cerul toamnei,
Şi frunze ne-nveleau cu şoapte.”
”Iubite, bună seara. Cum faci
De te strecori pe înserate,
Pe fruntea mea mâna o-apleci?
Şi eu visat-am azi noapte
Că pe nisipul alb cu valuri
Ai aşezat cerşaful nostru.
Pe el m-ai întins în dansuri de şolduri.
Pe tine te ştiu! De restu-am uitat.”
”Iubito, aş vrea să te văd!
Să simt cum timpul îşi pierde esenţa.
Să văd ochii tăi. Prin ei să-ntrevăd
Iubirea, magia, iubirea, speranţa.”
Astăzi pe drumul meu am întâlnit
Un bătrânel foarte simpatic.
Cu foarte mult tâlc, duios mi-a zâmbit.
Iar eu înclinat-am din cap cam emfatic:
”Se vede clar de la o poştă,
Că dragostea îţi fierbe-n sânge”
Surprins de fraza-i cea cu noimă
Îl rog să ne-aşezăm. El plânge.
Îmi spune trist că timp nu are
”Încearcă totuşi a alege
Cărarea fără de hotare”
Nu plânge, ci se reculege.
Iubito, ce mult a mai trecut
De când noi doi doar noi am cules
O floare în rai. A fost demult.
Dar eu te iubesc. Eu asta-m ales.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu