În forfota de zori creată
Haosul naște armonia.
Și mii de cugete îndată
Își creionează reveria.
Sunt toți la fel, însă distincți.
Toți simt, toți văd, toți retrăiesc.
Sunt niste păcătosi și sfinți.
Toți joacă-un rol cam nefiresc.
Toți cântă, urlă sau șoptesc.
Și toți renasc a doua zi.
Toți cugetă, toți tac, vorbesc.
Toți au un rol așa firesc.
Toti râd, și plâng, și se-ntristează
Cu toții stau, merg sau se-opresc.
Toți dorm și iarăși toți veghează.
Totu-i firesc și nefiresc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu