Sunt mare. Stau şi mă gândesc
La cât îmi e ziua deplină.
Ce bine-ar fi să ştrengăresc.
Să-mi fie frică de lumină.
Să am aceeaşi inocenţă
La orele cele târzii.
Să nu imi pese de prudenţă.
Să fiu din nou printre copii.
Să cânt, să joc şi să cutreier
Un cânt, un joc, un deal mai verde
Şi noaptea să mă certe-un greier.
Să simt ca vraja nu se pierde.
Să plâng, să râd, să povestesc.
Să tac, să nu spun ce gândesc.
Cu bucurie să privesc.
Să urlu, sa urăsc-iubesc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu